← înapoi la căutare

însura

/ɨn.suˈra/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Probabil latină * inuxorare (< uxor „soție”).

Definiții

  1. (v.refl. tranz. fact.) (despre bărbați) a (se) căsători.
  2. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru însura.

Declinare

CazSingularPlural
verbînsuraînsurau

însurați

/ɨn.suˈraʦʲ/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din însurat.

Definiții

  1. forma de masculin plural pentru însurat.

însurați

/ɨn.suˈraʦʲ/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din însura.

Definiții

  1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru însura.
  2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru însura.
  3. forma de persoana a II-a plural la imperfect pentru însura.
  4. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru însura.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică