← înapoi la căutare

înspăimântare

/ɨn.spəj.mɨnˈta.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a (se) înspăimânta.

Definiții

  1. raracțiunea de a (se) înspăimânta și rezultatul ei; spaimă.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativînspăimântareînspăimântări
genitiv-dativînspăimântăriiînspăimântărilor
vocativînspăimântareînspăimântărilor
articulatînspăimântareaînspăimântările

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică