însemn
/ɨn'semn/Etimologie
Din franceză insigne (după semn).
Definiții
- rarsemn distinctiv al unei demnități, al unui rang; insignă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | însemn | însemne |
| genitiv-dativ | însemnului | însemnelor |
| vocativ | însemnule | însemnelor |
| articulat | însemnul | însemnele |