însămânța
/ɨn.sə.mɨn'ʦa/Etimologie
Din în- + sămânță (după franceză ensemencer).
Definiții
- (v.tranz.) a pune în pământ semințele unei culturi; a semăna.
- (v.tranz.) a pune în apă icre sau pești de reproducție, în vederea obținerii unei culturi artificiale.
- (v.tranz.) a introduce pe cale artificială gameți masculi în organele genitale femele, în vederea reproducției.
- (v.tranz.) a introduce într-un mediu nutritiv propice bacterii, germeni microbieni etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | însămânța | însămânțau |