înnobila
/ɨn.no.bi'la/Etimologie
Din în- + nobil (după franceză anoblir și ennoblir).
Definiții
- (v.tranz.) a da unei persoane un titlu de noblețe.
- (v.tranz. și refl.) (fig.) a face ca cineva să devină sau a deveni mai distins, mai rafinat; a (se) înălța.
- (v.tranz. și refl.) a (se) îmbunătăți calitatea unei rase de animale sau a unei specii de plante; a (se) îmbunătăți proprietățile unor substanțe, unor materiale prin procedee fizice sau chimice.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | înnobila | înnobilau |