îngurzitură
/ɨn.gur.zi'tu.rə/Etimologie
Din a îngurzi + sufixul -tură.
Definiții
- (reg.) încrețitură, creț.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | îngurzitură | îngurzituri |
| genitiv-dativ | îngurziturii | îngurziturilor |
| vocativ | îngurzitură | îngurziturilor |
| articulat | îngurzitura | îngurziturile |