îngropăciune
Etimologie
Din a îngropa + sufixul -ăciune.
Definiții
- (pop.) înmormântare; ceremonie de înmormântare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | îngropăciune | îngropăciuni |
| genitiv-dativ | îngropăciunii | îngropăciunilor |
| vocativ | îngropăciune | îngropăciunilor |
| articulat | îngropăciunea | îngropăciunile |