înfuriere
/ɨn.fu.riˈe.re/Etimologie
Din a (se) înfuria.
Definiții
- (înv.) acțiunea de a (se) înfuria; furie, mânie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | înfuriere | înfurieri |
| genitiv-dativ | înfurierii | înfurierilor |
| vocativ | înfuriere | înfurierilor |
| articulat | înfurierea | înfurierile |