înfurci
/ɨn.fur'ʧi/Etimologie
Din în- + furcă.
Definiții
- (v.refl.) (rar) a se bifurca.
- (v.refl. recipr.) a se certa, a se încăiera.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | înfurcea | înfurceau |
Din în- + furcă.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | înfurcea | înfurceau |
Din a înfurci.
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică