înfulecare
/ɨn.fu.le'ka.re/Etimologie
Din a înfuleca.
Definiții
- raracțiunea de a înfuleca.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | înfulecare | înfulecări |
| genitiv-dativ | înfulecării | înfulecărilor |
| vocativ | înfulecare | înfulecărilor |
| articulat | înfulecarea | înfulecările |