← înapoi la căutare

înfruptare

/ɨn.frup'ta.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a (se) înfrupta.

Definiții

  1. raracțiunea de a se înfrupta.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativînfruptareînfruptări
genitiv-dativînfruptăriiînfruptărilor
vocativînfruptareînfruptărilor
articulatînfruptareaînfruptările

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică