înfigere
/ɨn'fi.ʤe.re/Etimologie
Din a înfige.
Definiții
- acțiunea de a (se) înfige; împlântare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | înfigere | înfigeri |
| genitiv-dativ | înfigerii | înfigerilor |
| vocativ | înfigere | înfigerilor |
| articulat | înfigerea | înfigerile |