înfierbânta
/ɨn.fjer.bɨnˈta/verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din în- + fierbinte.
Definiții
- (v.tranz. și refl.) a (se) face fierbinte.
- (v.tranz. și refl.) (fig.) a (se) aprinde de mânie.
- (v.refl.) (fig.) a se antrena într-o acțiune; a se înflăcăra.
- (v.tranz.) (fig.) a insufla avânt, pasiune.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | înfierbânta | înfierbântau |
înfierbântat
/ɨn.fjer.bɨnˈtat/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din a (se) înfierbânta.
Definiții
- rarînfierbântare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | înfierbântat | înfierbântate |
| genitiv-dativ | înfierbântatului | înfierbântatelor |
| vocativ | înfierbântatule | înfierbântatelor |
| articulat | înfierbântatul | înfierbântatele |
înfierbântat
/ɨn.fjer.bɨnˈtat/adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din a (se) înfierbânta.
Definiții
- care s-a încălzit foarte tare; încins.
- (fig.) înflăcărat, aprins.