verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din în- + fier.
Definiții
- (v.tranz.) a însemna un animal cu ajutorul fierului înroșit.
- (v.tranz.) (fig.) a condamna cu toată severitatea, a osândi în public; a stigmatiza.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | înfiera | înfierau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | înfierat | înfierate |
| genitiv-dativ | înfieratului | înfieratelor |
| vocativ | înfieratule | înfieratelor |
| articulat | înfieratul | înfieratele |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- (despre animale) însemnat cu fierul roșu; (despre semne) aplicat cu fierul roșu.
- (fig.) osândit în public; stigmatizat.
- (pop.) îmbrăcat în fier; ferecat.