înfășura
/ɨn.fə.ʃuˈra/Etimologie
Din latină in-fasciolare (< fascia).
Definiții
- (v.tranz. și refl.) a (se) acoperi strâns de jur împrejur cu o pânză, cu o învelitoare, cu un material izolant etc.
- (v.tranz.) (fig.) a cuprinde, a învălui.
- (v.tranz. și refl.) a (se) încolăci.
- (v.tranz.) a depăna (pe un ghem, pe un fus etc.).
- (v.refl.) (fam.) a se învârti de colo până colo; a da târcoale.
Exemple
- Înfășor ața pe mosor.
- Valea s-a înfășurat în umbră.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | înfășura | înfășurau |
Sinonime: 1: depăna, împresura, încinge, înveli, 3: încolăci
Antonime: a înfășura: desfășura, a se înfășura: dezvălătuci, (se) desfășura