înfășurătură
/ɨn.fə.ʃu.rəˈtu.rə/Etimologie
Din a înfășura + sufixul -ătură.
Definiții
- rarceea ce înfășoară ceva sau este înfășurat pe ceva.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | înfășurătură | înfășurături |
| genitiv-dativ | înfășurăturii | înfășurăturilor |
| vocativ | înfășurătură | înfășurăturilor |
| articulat | înfășurătura | înfășurăturile |