îndrăznire
/ɨn.drəz'ni.re/Etimologie
Din a îndrăzni.
Definiții
- (înv.) îndrăzneală.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | îndrăznire | îndrăzniri |
| genitiv-dativ | îndrăznirii | îndrăznirilor |
| vocativ | îndrăznire | îndrăznirilor |
| articulat | îndrăznirea | îndrăznirile |