verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din în + deplin.
Definiții
- (v.tranz.) a săvârși, a face, a înfăptui, a realiza ceva; a duce la bun sfârșit.
Exemple
- Și-a îndeplinit misiunea.
- I-a îndeplinit toate capriciile.
- I-a îndeplinit dorința.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | îndeplinea | îndeplineau |
Sinonime: ajunge, desăvârși, efectua, executa, (se) împlini, (se) înfăptui, (înv.) obârși, (înv.) plini, (se) realiza, satisface, (rar fig.) sătura, (înv. și reg.) sfârși
îndeplinit
/ɨn.de.pliˈnit/adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din verbul a îndeplini.
Definiții
- (înv.) desăvârșit.
- (înv.) ajuns la maturitate.
- înfăptuit.
- dus la bun sfârșit.
- (înv.) deplin.
Sinonime: 1: desăvârșit, 3: înfăptuit
îndeplinit
/ɨn.de.pliˈnit/verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de participiu trecut pentru îndeplini.