îndatora
/ɨn.da.to'ra/Etimologie
Din în- + dator.
Definiții
- (v.tranz.) a obliga, a impune ca o datorie.
- (v.tranz.) a obliga pe cineva la recunoștință printr-un ajutor dat la nevoie.
- (v.refl.) a face datorii; a se împrumuta; a se încurca în datorii.
- (v.tranz.) a da un bun în gaj în schimbul unui împrumut.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | îndatora | îndatorau |