încurela
/ɨn.ku.re'la/Etimologie
Din în- + curele (pluralul lui curea).
Definiții
- (v.tranz.) (pop.) a prinde în curele.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | încurela | încurelau |
Din în- + curele (pluralul lui curea).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | încurela | încurelau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică