încumetri
/ɨn.ku.me'tri/Etimologie
Din în- + cumătru.
Definiții
- (vb. refl. recipr.) (reg.) a se înrudi prin cumetrie; a se cumetri.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | încumetrea | încumetreau |
Din în- + cumătru.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | încumetrea | încumetreau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică