încruntare
/ɨn.krun'ta.re/Etimologie
Din a încrunta.
Definiții
- acțiunea de a (se) încrunta.
- privire aspră sau posomorâtă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | încruntare | încruntări |
| genitiv-dativ | încruntării | încruntărilor |
| vocativ | încruntare | încruntărilor |
| articulat | încruntarea | încruntările |