← înapoi la căutare

încredințare

/ɨn.kre.din'ʦa.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a încredința.

Definiții

  1. acțiunea de a (se) încredința și rezultatul ei.
  2. (concr., rar) adeverință.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativîncredințareîncredințări
genitiv-dativîncredințăriiîncredințărilor
vocativîncredințareîncredințărilor
articulatîncredințareaîncredințările

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică