încreți
/ɨn.kre'ʦi/Etimologie
Din în- + creț.
Definiții
- (v.tranz. și refl.) a face crețuri.
- (v.tranz.) a strânge pielea (frunții) astfel încât să formeze cute, zbârcituri.
- (v.refl.) (fig.) (despre pielea, carnea cuiva, p.ext. despre oameni) a se încrâncena, a se înfiora (din cauza groazei, spaimei etc.).
- (v.tranz.) a face părul creț; a ondula, a cârlionța.
- (v.refl.) (despre păr) a deveni creț (în urma ondulării).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | încrețea | încrețeau |