încordare
/ɨn.korˈda.re/Etimologie
Din a încorda.
Definiții
- acțiunea de a (se) încorda și rezultatul ei; încordătură.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | încordare | încordări |
| genitiv-dativ | încordării | încordărilor |
| vocativ | încordare | încordărilor |
| articulat | încordarea | încordările |