← înapoi la căutare

încordătură

/ɨn.kor.dəˈtu.rə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a încorda + sufixul -ătură.

Definiții

  1. (înv.) încordare.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativîncordăturăîncordături
genitiv-dativîncordăturiiîncordăturilor
vocativîncordăturăîncordăturilor
articulatîncordăturaîncordăturile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică