← înapoi la căutare

încolțire

/ɨn.kolˈʦi.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a încolți.

Definiții

  1. acțiunea de a încolți și rezultatul ei; germinare; încolțit.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativîncolțireîncolțiri
genitiv-dativîncolțiriiîncolțirilor
vocativîncolțireîncolțirilor
articulatîncolțireaîncolțirile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică