închinător
/ɨn.ki.nə'tor/Etimologie
Din a închina + sufixul -ător.
Definiții
- persoană care se roagă, se închină, își face semnul crucii; (p.ext.) credincios.
- (înv.) adorator, admirator.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | închinător | închinători |
| genitiv-dativ | închinătorului | închinătorilor |
| vocativ | închinătorule | închinătorilor |
| articulat | închinătorul | închinătorii |