încheiere
/ɨn.keˈje.re/Etimologie
Din a încheia.
Definiții
- acțiunea de a (se) încheia și rezultatul ei.
- epilog.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | încheiere | încheieri |
| genitiv-dativ | încheierii | încheierilor |
| vocativ | încheiere | încheierilor |
| articulat | încheierea | încheierile |