← înapoi la căutare

începe

/ɨnˈʧe.pe/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină incĭpĕre.

Definiții

  1. (v.tranz.) a realiza prima parte dintr-o lucrare, dintr-o acțiune, dintr-o serie de lucrări sau de acțiuni.
  2. a lua, a scoate, a consuma prima porțiune din ceva.
  3. (v.intranz.) (despre stări, fenomene) a se arăta, a se ivi, a se manifesta (cu primele semne).
  4. (v.intranz. și refl.) a porni.
  5. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru începe.
  6. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru începe.

Exemple

  • Acțiunea începuse bine.
  • A început să mănânce.
  • Au început să se certe.
  • A început o pâine.
  • A început din senin o furtună.
  • A început dansul, nunta.

Declinare

CazSingularPlural
verbîncepeaîncepeau

Sinonime: 1: (se) apuca, inaugura, iniția, debuta, (se) porni, se pune, arădui, 3: stârni, (înv. și reg.) se scociorî, (fig.) se naște, 4: porni, (înv. și pop.) purcede

Antonime: a se începe: (se) sfârși, (se) termina, a începe: încheia, înceta, termina

începea

/ɨn.ʧeˈpe̯a/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din începe.

Definiții

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru începe.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică