încartirui
/ɨn.kar.ti.ru'i/Etimologie
Din în- + a cartirui.
Definiții
- (v.tranz.) a stabili locuințele trupei și ofițerilor dintr-o unitate militară într-o localitate; a cartirui.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | încartiruea | încartirueau |
Din în- + a cartirui.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | încartiruea | încartirueau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică