încadra

Etimologie

Din franceză encadrer.

Definiții

1. (v.tranz.) a înrăma.
2. (v.refl.) a se potrivi, a se armoniza cu mediul înconjurător.
3. (v.tranz.) (jur.) a cuprinde într-un text de lege o faptă, (p.ext.) un delincvent.
4. (v.tranz.) (rar) a înconjura, a împresura.
5. (v.tranz. și refl.) a (se) angaja într-o întreprindere, într-o instituție.
6. (v.refl.) a se integra într-un colectiv, într-o organizație, într-o acțiune etc.
7. (v.refl.) a respecta o anumită limită de timp pentru săvârșirea unei acțiuni.

Declinare