încăpui
/ɨn.kə.puˈi/Etimologie
Din în- + căpui.
Definiții
- (v.refl.) (reg.) a obține, a-și procura ceva; a (se) căpui.
- (v.tranz.) a pune mâna pe cineva sau ceva; a prinde, a căpui.
- forma de persoana a I-a singular la perfect simplu pentru încăpea.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | încăpuea | încăpueau |