verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină incaballicare.
Definiții
- (v.tranz. și intranz.) a (se) sui pe cal, pe măgar etc.; a pune sau a sta călare; a călări, a încălăra.
- (v.tranz. și intranz.) (p.anal.) a se urca pe un obiect ca pe cal.
- (v.refl.) a se suprapune.
- (v.tranz.) (fig.) a se face stăpân pe cineva; a domina, a supune.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru încăleca.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | încăleca | încălecau |
încălecați
/ɨn.kə.leˈkaʦʲ/adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- forma de masculin plural pentru încălecat.
încălecați
/ɨn.kə.leˈkaʦʲ/verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a II-a plural la prezent pentru încăleca.
- forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru încăleca.
- forma de persoana a II-a plural la imperfect pentru încăleca.
- forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru încăleca.