înșiruire
/ɨn.ʃi.ru'i.re/Etimologie
Din a înșirui.
Definiții
- acțiunea de a înșirui și rezultatul ei; șir.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | înșiruire | înșiruiri |
| genitiv-dativ | înșiruirii | înșiruirilor |
| vocativ | înșiruire | înșiruirilor |
| articulat | înșiruirea | înșiruirile |