înălțare
/ɨ.nəl'ʦa.re/Etimologie
Din a înălța.
Definiții
- acțiunea de a (se) înălța și rezultatul ei.
- (înv.) urcare a unui monarh pe tron.
- (fig.) progres, dezvoltare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | înălțare | înălțări |
| genitiv-dativ | înălțării | înălțărilor |
| vocativ | înălțare | înălțărilor |
| articulat | înălțarea | înălțările |