înăbușire
/ɨ.nə.bu'ʃi.re/Etimologie
Din a înăbuși.
Definiții
- acțiunea de a (se) înăbuși; sufocare; (fig.) reprimare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | înăbușire | înăbușiri |
| genitiv-dativ | înăbușirii | înăbușirilor |
| vocativ | înăbușire | înăbușirilor |
| articulat | înăbușirea | înăbușirile |