← înapoi la căutare

împunge

/ɨmˈpun.ʤe/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină impungere.

Definiții

  1. (v.tranz. și refl.) a (se) înțepa.
  2. (v.tranz.) a îmboldi un animal.
  3. (v.tranz.) (fig.) a ironiza, a persifla.
  4. (v.tranz.) a lovi cu coarnele.
  5. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru împunge.

Declinare

CazSingularPlural
verbîmpungeaîmpungeau

Sinonime: împungi

împungea

/ɨm.punˈʤe̯a/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din împunge.

Definiții

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru împunge.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică