← înapoi la căutare

împuțiciune

/ɨm.pu.ʦiˈʧju.ne/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a împuți + sufixul -ciune.

Definiții

  1. rarmiros greu; putoare.
  2. (concr.) lucru urât mirositor; (p.ext.) murdărie.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativîmpuțiciuneîmpuțiciuni
genitiv-dativîmpuțiciuniiîmpuțiciunilor
vocativîmpuțiciuneîmpuțiciunilor
articulatîmpuțiciuneaîmpuțiciunile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică