împrejmui
/ɨm.preʒ.mu'i/Etimologie
Din în- + preajmă + sufixul -ui.
Definiții
- (v.tranz.) a pune, a așeza un gard, pietre etc. de jur împrejurul unul loc pentru a-l delimita de rest; a îngrădi.
- (v.tranz.) (fig.) a înconjura, a împresura.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | împrejmuea | împrejmueau |