împotrivire
/ɨm.po.tri'vi.re/Etimologie
Din a (se) împotrivi.
Definiții
- acțiunea de a se împotrivi și rezultatul ei; opoziție, rezistență, opunere, împotriveală.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | împotrivire | împotriviri |
| genitiv-dativ | împotrivirii | împotrivirilor |
| vocativ | împotrivire | împotrivirilor |
| articulat | împotrivirea | împotrivirile |