← înapoi la căutare

împletici

/ɨm.ple.ti'ʧi/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Definiții

  1. (v.refl.) (despre picioare) a se lovi, a se împiedica unul de altul în mers; (despre oameni) a merge clătinându-se, împiedicându-se.
  2. (v.refl.) (p.anal.) (despre limbă) a se încurca în timpul vorbitului; (despre oameni) a articula greu cuvintele.
  3. (v.refl.) a se amesteca, a se încurca, a se încâlci.
  4. (v.tranz. și refl.) a (se) încolăci.

Declinare

CazSingularPlural
verbîmpleticeaîmpleticeau

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică