← înapoi la căutare

împărau

/ɨm.pəˈraw/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din împăra.

Definiții

  1. forma de persoana a III-a plural la imperfect pentru împăra.

împăra

/ɨm.pəˈra/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină impālāre, din impālō < pālus („par”). Confer aromână mpar, mpãrari, italiană impalare, catalană empalar, portugheză empalar și spaniolă empalar.

Definiții

  1. (v.tranz.) (înv.) a pune în țeapă.
  2. a aduce ceva la cunoștința tuturor printr-un semn înfipt în vârful unui proțap.
  3. (reg.) a înfige pari sau haraci la vie; a hărăci, a părui (o vie).
  4. (reg.) a împunge cu un ac gros.
  5. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru împăra.

Declinare

CazSingularPlural
verbîmpăraîmpărau

Sinonime: 3: (viticul.) hărăci, părui

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică