îmbucura
/ɨm.bu.ku'ra/Etimologie
Din în- + a (se) bucura.
Definiții
- (v.tranz. și refl.) (reg.) a (se) bucura.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | îmbucura | îmbucurau |
Din în- + a (se) bucura.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | îmbucura | îmbucurau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică