îmbucătățire
/ɨm.bu.kə.tə'ʦi.re/Etimologie
Din a îmbucătăți.
Definiții
- acțiunea de a îmbucătăți.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | îmbucătățire | îmbucătățiri |
| genitiv-dativ | îmbucătățirii | îmbucătățirilor |
| vocativ | îmbucătățire | îmbucătățirilor |
| articulat | îmbucătățirea | îmbucătățirile |