verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din în- + brățiș (regională).
Definiții
- (v.tranz. refl. recipr.) a (se) cuprinde, a (se) înlănțui cu brațele, a (se) strânge în brațe (în semn de afecțiune).
- (v.tranz.) (fig.) a înconjura din toate părțile; a învălui.
- (v.tranz.) (fig.) a cuprinde dintr-o aruncătură de ochi.
- (v.tranz.) a include, a cuprinde în sfera preocupărilor.
- (v.tranz.) (fig.) a-și însuși o idee, o doctrină, o concepție.
- (v.tranz.) a se consacra unei profesiuni.
- (v.tranz.) a cuprinde, a conține.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru îmbrățișa.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | îmbrățișa | îmbrățișau |
îmbrățișați
/ɨm.brə.ʦiˈʃaʦʲ/adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din îmbrățișat.
Definiții
- forma de masculin plural pentru îmbrățișat.
îmbrățișați
/ɨm.brə.ʦiˈʃaʦʲ/verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a II-a plural la prezent pentru îmbrățișa.
- forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru îmbrățișa.
- forma de persoana a II-a plural la imperfect pentru îmbrățișa.
- forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru îmbrățișa.