îmbrânci
/ɨm.brɨn'ʧi/Etimologie
Din în- + a (se) brânci.
Definiții
- (v.tranz. refl. recipr.) a (se) împinge cu violență, a (-și) da brânci; a (se) ghionti, a (se) brânci.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | îmbrâncea | îmbrânceau |
Din în- + a (se) brânci.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | îmbrâncea | îmbrânceau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică