îmblânzitor
/ɨm.blɨn.zi'tor/Etimologie
Din a îmblânzi + sufixul -tor.
Definiții
- persoană care se ocupă cu îmblânzirea animalelor sălbatice dând reprezentații publice, mai ales la circ.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | îmblânzitor | îmblânzitori |
| genitiv-dativ | îmblânzitorului | îmblânzitorilor |
| vocativ | îmblânzitorule | îmblânzitorilor |
| articulat | îmblânzitorul | îmblânzitorii |