verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din în- + balsam. Confer italiană imbalsamare, franceză embaumer.
Definiții
- (v.tranz.) (despre flori, parfumuri; la pers. 3) a umple, a impregna aerul cu miros plăcut (și pătrunzător); a parfuma, a înmiresma, a miresma.
- (v.tranz.) a impregna țesuturile unui cadavru cu anumite substanțe chimice (introduse prin artere) pentru a împiedica sau pentru a întârzia putrefacția; bălsăma.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | îmbălsăma | îmbălsămau |
îmbălsămat
/ɨm.bəl.sə'mat/adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din a îmbălsăma.
Definiții
- care are și răspândește un miros plăcut; în care s-a răspândit un miros plăcut, plin de miresme; parfumat, înmiresmat, miresmat.
- (despre cadavre) care este impregnat cu anumite substanțe pentru a împiedica sau pentru a întârzia putrefacția; care este conservat prin îmbălsămare; bălsămat.