Etimologia cuvântului „mălai”

Origine necunoscută. S-a încercat explicarea acestui cuvânt ca moștenire dacă (Hasdeu, Col. lui Traian, 1874, 52); ca urmaș din slavonă mlĕti, melją (Cihac, II, 184; Tiktin; Scriban); cu un cuvnt mei lai (Weigand, Jb, XVI, 78; Bogrea, Dacor., IV, 831; REW 5572); sau prin latinescul amylum (vezi și greacă ἄμυλος), cu sufixul -alium (Giuglea, Dacor., III, 599). Nici una din aceste ipoteze nu este satisfăcătoare. Apare evidentă înrudirea cuvântului cu mămăligă, cu atât mai mult, cu cât ambele lipsesc din dialecte. Dacă-i vorba de o formație internă și expresivă, ne-am putea gândi la o formă primitivă *mămălaie, cu aceeași reduplicare ca în mămăligă și cu sufixul expresiv diferit, conform hărmălaie, hărăbaie, vâlvătaie etc. Baza expresivă ar fi, într-un astfel de caz, reduplicarea m-m, cu sensul de „aliment”, ca în mamă și mămăligă; și forma actuală, mălai, ar fi reconstituită după pluralul mălaie, cu pierderea reduplicării ca în măligă.